Semintele de lavanda : o alternativa ieftina si eficienta pentru infiintara unei noi culturi. Avantajele si riscurile insamantarii lavandei.
Intr-un context in care culturile franceze de lavanda fina au fost atacate si distruse la scara mare de « fitoplasmoza » (stolbur phytoplasma), boala transmisa de o specie de cicade (Hyalesthes obsoletus), cercetatorii agronomi francezi cauta solutii pentru salvarea si perenizarea acestora. Puteti observa in imaginea de mai jos o reprezentare a « ciclului fara sfarsit » prin care aceasta insecta transmite fitoplasmoza in culturile de lavanda. Infiintarea unor noi culturi folosind seminte de lavanda, semanate direct in camp sau folosite in pepiniera pentru a obtine puieti, reprezinta solutia recomandata de acestia deoarece fiecare planta are caracteristici genetice unice. Fata de metoda clonala, ce consta in a obtine butasi de lavanda din plantele mama ce au caracteristici genetice identice cu aceasta, inmultirea lavandei prin seminte garanteaza in cazul bolilor ce pot ataca culturile o reactie diferita a plantelor si deci sanse mai mari de supravieturie a culturii.
Ciclul fara sfarsit de raspandire a fitoplasmozei (imagine reprodusa din [Chaisse-2012])
Printre aceste tehnici, semanarea direct in camp, technica folosita pe vremea cand mijloacele mecanizate nu erau disponibile, pare sa aiba un potential interesant pentru a asigura robustetea culturilor. Inmultirea culturilor prin seminte de lavanda confera plantelor caracteristici genetice unice ce le asigura o rezistenta ridicata fata de boli si daunatori. Printre avantajele acestui procedeu, putem enumera marirea duratei de viata a culturii, ce se explica prin faptul ca plantele (care, trebuie sa amintim, au o radacina pivotanta) se dezvolta direct in mediul lor natural, fara a fi supuse stresului transplantarii (ce implica distrugerea partiala a radacinii) la o etapa critica in dezvoltarea lor, o imunitate sporita deoarece salbiciunile plantei mama ce se transmit prin procesul de butasire, sau bolile precum fitoplasmoza ce se transmit prin radacina nu sunt transmise in cazul procesului de insamantare [SYNAGRI-2010]. Procedeul are dealtfel si un cost mai mic de infiintare a culturii fata de procedeul de plantare, unul dintre factori fiind reprezentat de faptul ca semintele au un pret de 5-6 ori mai mic decat butasii/puietii.
Pregatirea terenului
Insamantarea este insa un procedeu mai riscant decat plantarea, care trebuie pregatit si supravegheat minutios. Solul ideal est nisipos si ar trebui sa contina argila si calcar, dar si pietris pentru aerare [SYNAGRI-2010]. Terenul trebuie arat, discuit iar randurile pe care se va semana trebuie tasate/nivelate. Pentru a scapa de buruieni in cazul in care se doreste infiintarea unei culturi ecologice se poate aplica tehnica « falsului insamantat » : înainte de însamantarea lavandei, terenul se lucreaza intr-o prima etapa superficial. Semintele buruienilor aflate la suprafata vor germina astfel rapid. Dupa ce rasar, se poate prasi cu o grapa pentru a smulge buruienile proaspat rasarite din radacini.
Pentru a evita transmiterea bolilor si a asigura fertilitatea solului, pe acesta nu trebuie sa fi fost plantata lavanda de cel putin doi ani ; cultura de lavanda poate fi in schimb infiintata cu succes pe un teren pe care au fost cultivate legume sau cereale paioase [SYNAGRI-2010].
Materialul genetic trebuie sa fie de calitate, constituit de preferinta de seminte de lavanda dintr-un soi de lavanda Angustifolia de populatie precum Carla, Rapido sau Sara. Rapido este unul dintre soiurile de lavanda « de populatie » ce se inmulteste atat prin seminte, cat si prin butasire. Impreuna cu Carla el face parte din principalele soiuri de lavanda de populatie ameliorate, obtinute prin hibridarea a 7 soiuri de lavanda clonala, tolerante la fitoplazma stolbur [Bonnaure-2011]. Un al treilea soi – Sara, in curs de cercetare si experimentare, va fi in plus si mai rezistent in cazuri de seceta extrema [Bonnaure-2011]. Puteti observa in imaginea de mai jos o comparatie intre comportamentul tufelor de lavanda Angustifolia din soiul clasic si cele din soiul Rapido, in cazul unei culturi infestata de cicade.
Comparatie între tufele de lavanda Angustifolia din soiul clasic si cele din soiul Rapido, in cazul unei culturi infestata de cicade (imagine reprodusa din [Bonnaure-2011])
Perioada optima de semanare si intretinerea terenului
Perioada optimala a insamantarii este intre noiembrie si ianuarie, frigul si zapada stimuland germinatia. Semanarea in primavara este mai riscanta iar germinatia semintelor de lavanda trebuie de preferinta stimulata printr-un soc termic (semintele trebuie tinute 24 de ore in congelator sau o perioada mai indelungata in frigider) sau printr-un tratament cu acid giberelic (imersarea semintelor timp de 24 de ore si uscarea lor inainte de semanare).
Semintele se planteaza la suprafata, la o adancime de maxim un centimetru. Ele se acopera cu pamant sau cu turba daca este posibil si se taseaza. In cazul in care semanati in sera, trebuie notat faptul ca germinatia semintelor de lavanda necesita intre 30 si 45 de zile (puteti vedea in imaginile de mai jos cum arata plantele cand rasar). In caz de seceta puternica prelungita, este ideal sa poata fi irigat terenul pe care s-a semanat. Dupa semanare, erbicidele sunt complet interzise singurele mijloace admise de eliminare a buruienilor fiind cele manuale sau mecanizate intre randuri, in functie de posibilitati.
Bilantul experimentelor cu seminte de lavanda realizate de “Lavanda de Bihor”
In urma recoltei din 2015, ne-am hotarat sa experimentam cu semintele obtinute pentru a evalua rata de germinatie si comportamentul puietilor. Indiscutabil, perioada ideala de semanare este in noiembrie – rata de germinatie a fost de mai bine de 90% atat in pepiniera cat si in tavite cu alveole tinute la exterior. Semintele semanate in martie au rasarit intr-o proportie mult mai mica, trebuie insa notat ca au fost semanate la fel ca si cele din iarna, fara a fi supuse unui tratament cu acid giberelic sau unui soc termic. Vom incerca cele doua optiuni in primavara anului urmator.
Puietii de lavanda, atat cei semanati in pepiniera in straturi reci, cat si cei repicati din tavite s-au dezvoltat deosebit de bine, la sfarsitul lui iulie au atins o medie a inaltimii de 30 de centimetri si erau in totalitate lemnificati si ramificati. O parte din pepiniera a fost insa afectata de ploile abundente din acest an : pe cateva randuri pe care a stat apa timp de mai bine de o saptamana, aproape jumatate din puieti au murit.
In aceasta toamna vom continua experimentele cu seminte de lavanda. In afara pepiniera si de tavitele cu rasaduri ce vor fi pregatite pentru primavara pentru cei care vor sa foloseasca direct rasaduri in primavara (o alta metoda prin care traumatismul la care este supusa radacina plantei este redus sau chiar eliminat), am pregatit deja in camp zone in care vom extinde pepiniera (semanarea va fi deasa). Vom completa apoi locurile goale din culturi si vom crea randuri noi la marginea culturii pentru a determina cu exactitate comportamentul semintelor si al puietilor, dar si efortul necesar pentru semanare si intretinerea lor. Bineinteles, vom impartasi aceste informatii cu dumneavoastra pe tot parcursul experimentelor : va dam prima intalnire in luna noiembrie pentru campania de semanare in camp !
Bibliografie :
[Bonnaure-2011] Rémi BONNAURE – Metode de lupta impotriva bio-agresorilor : Produse, experimente, limite si perspective, ITEIPMAI – Institutul Technic Interprofesional al Plantelor Parfumate Aromatice si Medicinale, Prezentare realizata in cadrul « Colocviului european al tehnicilor agricole Bio si alternative, septembrie 2011. Disponibil on-line : http://www.tech-n-bio.com/tl_files/articles/pages-programme/resumes/ppam/Conference-technique-V-finale2.pdf.
[Chaisse-2012] Eric CHAISSE, Director CRIEPPAM – Centrul Regional Interprofesional de Experimentare in domeniul Plantelor Parfumate Aromatice si Medicinale – Lavanda si lavandinul in Franta, decembrie 2012. Disponibil on-line : http://c-e-c-m.org/wp-content/uploads/2012/12/La-Lavande-E-CHAISSE-CRIEPPAM.pdf.
[Fontaine-2011] Marie FONTAINE – Principalii daunatori si principalele boli ale plantelor parfumate : Descriere, nocivitate si supraveghere, CRIEPPAM – Centrul Regional Interprofesional de Experimentare in domeniul Plantelor Parfumate Aromatice si Medicinale, Prezentare realizata in cadrul « Colocviului european al tehnicilor agricole Bio si alternative, septembrie 2011. Disponibil on-line : http://www.tech-n-bio.com/tl_files/articles/pages-programme/resumes/ppam/Conference-technique-V-finale2.pdf.
[SYNAGRI-2010] Camera de agricultura din departamentul Drôme, Franta – Lavanda de populatie : Insamantarea directa redevine o tehnica interesanta, decembrie 2010. Articol disponibil on-line : http://rhone-alpes.synagri.com/synagri/pj.nsf/TECHPJPARCLEF/07993/$File/101225_lavande_semis.pdf?OpenElement.
Buna,foarte interesant articolul. Am ajuns la dumneavostra pe pagina deoarece vreau sa pornesc si eu o mica afacere de familie cu minunata lavanda. Se poate sa va trimit un email pt a avea mai multe detalii ? Multumesc Mult 🙂
Buna ziua,este interesant articolul dvs.pentru noi incepatorii de infiintare a lavandei,dar de ce se spune ,se planteaza cind intra in repaus vegetativ. multumes , astept raspuns
Buna ziua, va multumesc pentru apreciere. Butasii se planteaza cand intra in repaos vegetativ, la caderea frigului – prin noiembrie, deoarece altfel plantele, cand sunt scoase din pamant in perioada activa (vegetatie) risca sa fie afectate/sa moara. Fiind activa, planta continua sa incerce sa se hraneasca, sa extraga seva dupa ce a fost scoasa si pana la plantare, fara a avea de unde. Iar radacina este distrusa partial in momentul scoaterii, ceea ce o afecteaza in plus.
Iar semintele se seamana peste iarna deoarece germinatia e stimulata de frig.
Buna , Lavanda de Bihor !
Foarte bun articol , bine documentat , felicitari!
As dori sa schimbam impresii , daca se poate , pe mail .
Multumesc !
Buna ziua ! Cu cea mai mare placere, imi puteti scrie la lica@lavanda-de-bihor.com